Cu doar câteva decenii în urmă, ideea de mașini care ar putea emula inteligența umană și ar putea îndeplini sarcini complexe era rezervată domeniului science fiction. Cu toate acestea, astăzi, ne aflăm în mijlocul unei revoluții tehnologice care este condusă de inteligența artificială (IA). De fapt, IA este acum o realitate care ar putea avea un impact profund asupra industriilor, transformând piețele muncii și redefinind abilitățile necesare pentru a reuși în era digitală.

După cum a subliniat Forumul Economic Mondial (2023a), întrebarea nu este doar despre locurile de muncă care vor fi eliminate de IA, ci și despre locurile de muncă care vor fi create. Aici, prin IA, ne referim la domeniul vast al informaticii care se ocupă cu crearea de mașini inteligente capabile să îndeplinească sarcini complexe care necesită de obicei inteligență umană (adică aproape orice, de la algoritmi simpli la sisteme de învățare automată și profundă). Mai precis, IA poate îndeplini o gamă largă de sarcini, de la recunoașterea imaginilor până la luarea de decizii bazate pe date și poate învăța și se poate adapta la noi informații.

Inteligența artificială pe piața muncii

Utilizarea algoritmilor și a mașinilor inteligente este din ce în ce mai integrată în viața noastră de zi cu zi, iar competențele digitale sunt esențiale pentru adaptarea și creșterea pe piața muncii.

Analiza Forumului Economic Mondial (2023a) a evidențiat sarcinile și ocupațiile cu cel mai mare potențial de automatizare. În continuare, una dintre principalele preocupări legate de IA și oportunitățile de pe piața muncii este pierderea locurilor de muncă. Locurile cele mai expuse riscului sunt cele bazate pe sarcini repetitive și proceduri standardizate (de exemplu, înregistrarea și gestionarea informațiilor) cu o componentă relațională sau specializată limitată. IA a demonstrat deja un nivel destul de ridicat de competență în îndeplinirea acestor sarcini.

Mai mult, IA poate fi văzută și ca un instrument care poate ajuta la multe dintre sarcinile pe care profesioniștii trebuie să le îndeplinească în activitățile lor zilnice. Doar pentru a da câteva exemple, IA poate avea implicații vaste pentru analiza și prognoza datelor în domenii precum finanțele și marketingul, unde capacitatea de a procesa rapid cantități mari de date este un avantaj. IA ar putea fi, de asemenea, un instrument util în asistența medicală pentru a ajuta cu diagnostice medicale, recomandări de tratament, practici clinice și aplicații biomedicale (Yu et al. 2018). Același lucru este valabil și în educație, unde IA poate îmbunătăți experiența de învățare influențând practicile de predare și colaborarea a profesorilor și prin procese mai revoluționare privind încorporarea tehnologiei în viața cursanților (Roll & Wylie 2016).

IA ar putea avea, de asemenea, un impact semnificativ asupra dezvoltării locurilor de muncă în mai multe domenii prin introducerea elementului de interacțiune între oameni și mașini. Potrivit Raportului Future of Jobs (Forum Economic Mondial 2023b), în următorii cinci ani, peste 75% din companii vor încerca să adopte tehnologii legate de big data, cloud computing și caracteristici IA. Dezvoltarea acestor noi tehnologii va schimba, fără îndoială, natura pieței muncii, dar rezultatul final nu înseamnă neapărat mai puține locuri de muncă. Forumul Economic Mondial (2023a) a identificat cel puțin patru grupuri de roluri emergente care ar putea fi afectate pozitiv de dezvoltarea IA:

• Modelul IA și eficiența inginerilor;
• Creatori de conținut IA;
• Curatori și formatori de date;
• Specialiști în etică și conducere.

Trebuie adăugat că competențele legate de IA pot fi o resursă puternică în sectorul public, deoarece transformarea digitală este un proces care afectează și administrația publică; ar putea exista, prin urmare, o cerere tot mai mare de profesioniști care pot combina cunoștințele despre lumea digitală cu competențele în domeniile socio-organizațional și politico-administrativ.

Până acum, am vorbit despre viitor, dar care este situația actuală? Câte posturi vacante sunt disponibile în prezent în țările occidentale? Un document de lucru recent al OECD (Borgonovi et al. 2023) a analizat listele de locuri de muncă online din 14 țări OECD, arătând că posturile vacante IA reprezintă încă un procent mic din toate posturile vacante postate online, dar cu o creștere remarcabilă între 2019 și 2022. Nu este surprinzător, cererea de locuri de muncă legate de IA este foarte concentrată în sectoare specifice, cum ar fi TIC și serviciile profesionale, iar cele mai solicitate competențe sunt legate de învățarea automată.

Angajatorii de top IA nu sunt interesați doar de abilitățile tehnice, ci și de angajarea de profesioniști cu abilități de conducere, management și rezolvare a problemelor (OECD 2023). Analiștii politici ai OECD (OECD 2022) au subliniat că, odată cu adoptarea pe scară largă a IA în societate și la locul de muncă, abilitățile socio-emoționale sunt de așteptat să fie cruciale pe piețele muncii viitoare. Într-adevăr, gândirea critică, rezolvarea problemelor, adaptabilitatea și comunicarea eficientă devin din ce în ce mai importante. Abilitățile soft completează în continuare abilitățile digitale, permițând persoanelor să navigheze în medii de lucru complexe, în continuă schimbare. Combinând abilitățile digitale și abilitățile soft, indivizii pot deveni profesioniști compleți, pregătiți să facă față provocărilor și oportunităților prezentate de IA.

Pregătirea pentru viitor

Dezvoltarea IA nu este un eveniment neprevăzut, iar factorii de decizie politică ar trebui să aibă timp și instrumente pentru a naviga în aceste schimbări pentru a atenua potențialele consecințe negative în ceea ce privește înlocuirea locurilor de muncă. O necesitate de acțiune este cerută implicit de către oamenii din țările OECD care se declară îngrijorați de dezvoltarea IA în următoarele două decenii (OECD 2023a).

Prima problemă care trebuie luată în considerare este că lucrătorii cu studii scăzute sunt angajații în ocupații expuse unui risc de ridicat de automatizare. Acest lucru se leagă strâns de postarea mea pe blogul EPALE (Vergolini 2023) despre nevoile în schimbare de competențe, iar sugestia de a se concentra pe învățarea pe tot parcursul vieții cu stimulente atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori este încă valabilă. Devenind puțin mai specific, primul pas trebuie făcut prin „educația tradițională”, iar universitățile oferă din ce în ce mai multe diplome de licență și master în domeniul științei datelor cu o abordare interdisciplinară.

Evident, cursurile universitare nu sunt concepute pentru adulții care au nevoie de perfecționare și recalificare. Pentru ei, există cel puțin alte două posibilități. Prima este legată de „acreditările alternative”, care sunt definite de Kato et al (2020, 8) „ca acreditări care nu sunt recunoscute drept calificări educaționale formale de sine stătătoare de către autoritățile naționale de educație relevante”. Acestea cuprind certificate academice și profesionale, precum și insigne digitale și sunt numite și micro-certificări. Consiliul Uniunii Europene a recomandat dezvoltarea micro-certificatelor ca instrumente de sprijinire a învățării pe tot parcursul vieții și a capacității de angajare (OECD 2023b). Cursurile care oferă competențe digitale (de exemplu, analiza datelor, programare, marketing digital, securitate cibernetică) pot fi puse la dispoziție prin intermediul platformelor online, crescând astfel flexibilitatea și accesibilitatea. Aceste cursuri pot fi organizate de autorități publice, companii de recrutare și firme private. De exemplu, marile companii tehnologice (de exemplu, Amazon, Google, IBM) sunt în fruntea organizării de programe alternative de acreditări în domeniul IA.

O altă posibilitate este utilizarea resurselor de învățare open-source, inclusiv tutoriale, forumuri și documentație; în acest sens, comunitățile precum GitHub pot fi foarte utile pentru cei care doresc să-și îmbunătățească abilitățile IA. Cu toate acestea, una dintre principalele limitări aici este că, pentru a profita pe deplin de instrumentele open-source, participantul trebuie să aibă cunoștințe preexistente mai mari decât nivelurile de bază sau de intrare.

Referințe

Borgonovi, F., Calvino, F., Criscuolo, C., Samek, L., Seitz, H., Nania, J., Nitschke & O’Kane, L. (2023). Emerging trends in AI skill demand across 14 OECD countries. OECD Working Paper.

OECD (2022). Skills for the Digital Transition: Assessing Recent Trends Using Big Data. OECD Publishing, Paris.

OECD (2023a). OECD Skills Outlook 2023. Skills for a Resilient Green and Digital Transition. OECD Publishing, Paris.

OECD (2023b). Micro-credentials for lifelong learning and employability. Uses and possibilities. OECD Publishing, Paris.

Roll, I., & Wylie, R. (2016). Evolution and revolution in artificial intelligence in education. International Journal of Artificial Intelligence in Education, 26, 582-599

Vergolini, L. (2023). Changing skills needs: how can people become employable? EPALE blogpost.

World Economic Forum (2023a). Jobs of Tomorrow: Large Language Models and Jobs. White paper.

World Economic Forum (2023b). Future of Jobs Report. Insight report.

Yu, K. H., Beam, A. L., & Kohane, I. S. (2018). Artificial intelligence in healthcare. Nature biomedical engineering, 2(10), 719-731.