Introducere: Un moment de acțiune

Într-o eră a perturbărilor digitale, a schimbărilor demografice și climatice, capacitatea adulților de a prospera din ce în ce mai mult depinde în mare măsură de competențele fundamentale, și anume alfabetizarea, abilitățile numerice și abilitățile de rezolvare a problemelor. Studiul OCDE privind competențele adulților (PIAAC) din 2023 transmite un semnal clar: în timp ce unele țări europene au înregistrat progrese modeste, multe se confruntă cu stagnarea sau declinul competențelor adulților, cu inegalități tot mai mari.

Cele mai recente perspective ale PIAAC – Un apel de trezire la nivel european

PIAAC (Programul pentru Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților) evaluează abilitățile de calcul, alfabetizare și rezolvare a problemelor în rândul populației active din 31 de țări OCDE. Primul ciclu a avut loc în urmă cu mai bine de zece ani, iar rezultatele sale au fost publicate în 2013. Rezultatele celui de-al doilea ciclu, publicate în decembrie 2024, oferă o imagine de ansamblu pe un deceniu pentru a înțelege tendințele în competențele adulților. Această perspectivă longitudinală dezvăluie nu doar instantanee statice ale nivelurilor naționale de competențe, ci și schimbări dinamice – adesea destul de îngrijorătoare – în distribuția competențelor fundamentale.

În țările OCDE, aproximativ o cincime dintre adulți pot îndeplini doar cele mai elementare sarcini de alfabetizare și calcul. Mai îngrijorătoare este disparitatea tot mai mare: adulții cu competențe mai scăzute sunt disproporționat de în vârstă, născuți în străinătate sau provin din medii defavorizate. În timp ce nivelul de educație, vârsta, sexul și statutul de migrație influențează toate competența, mediul socio-economic apare ca un predictor persistent. Chiar și atunci când se ajustează în funcție de vârstă, sex și educație, mediul socio-economic rămâne un factor decisiv. Creșterea decalajului în materie de competențe subliniază faptul că nivelul scăzut de competență este atât un factor, cât și un simptom al inegalității.

Datele PIAAC arată că declinul general al competențelor în multe țări nu se datorează unei scăderi generale a competențelor, ci unei ponderi tot mai mari de adulți care obțin cele mai scăzute niveluri. Această tendință reflectă o polarizare sistemică mai profundă, care se aliniază cu modelele globale de inegalitate. În majoritatea țărilor europene, scorurile la alfabetizare și calcul în rândul celor mai săraci 10% au scăzut, iar competențele digitale rămân și mai în urmă.

Implicațiile sunt profunde. Adulții cu competențe de bază scăzute se confruntă cu multiple bariere, care se agravează:

• Au mai puține șanse să acceseze învățarea pe tot parcursul vieții și formarea profesională.

• Adesea se luptă să găsească locuri de muncă stabile și bine plătite și să se adapteze la locurile de muncă în schimbare.

• Sunt expuși riscului de excludere din societatea digitală.

• Este posibil să nu aibă alfabetizarea în domeniul sănătății pentru a învăța despre stilurile de viață sănătoase sau pentru a naviga prin sistemele de sănătate.

Competențele sunt, de asemenea, puternic corelate cu rezultatele sociale. Adulții cu abilități numerice mai avansate raportează o sănătate mai bună, o satisfacție în viață mai bună și un angajament civic mai mare. Un aspect crucial este că aceștia sunt mai predispuși să simtă că pot influența deciziile politice - o bază pentru participarea democratică.

În ceea ce privește economia, competențele sunt predictori puternici ai șanselor de angajare și ai salariilor. De fapt, acestea contează adesea mai mult decât educația formală în sine. Adulții cu niveluri de competență mai ridicate au mai multe șanse să fie angajați și să câștige mai mult. Pentru cei aflați la capătul inferior al spectrului de competențe, mobilitatea ascendentă rămâne evazivă, consolidând ciclurile de sărăcie și excluziune.

Studiul subliniază nevoia urgentă de o reevaluare cuprinzătoare a modului în care țările sprijină dezvoltarea competențelor fundamentale. Dincolo de beneficiile lor individuale, competențele de bază îmbunătățite generează beneficii sociale: venituri mai mari, dependență redusă de asistență socială, contribuții fiscale sporite și o coeziune socială mai puternică.

Abordarea deficitelor de competențe de bază nu este doar o problemă tehnică; este un imperativ moral și economic. După cum arată clar declarația comună a EBSN și EAEA privind rezultatele PIAAC, oportunitățile de învățare incluzive pentru adulți trebuie să fie în centrul strategiilor naționale și europene. Politicile trebuie să integreze dezvoltarea competențelor de bază în agende mai ample privind ocuparea forței de muncă, sănătatea, transformarea digitală și climatică – recunoscând că aceste domenii sunt profund interconectate.

Impulsul politicilor: Uniunea competențelor și Planul de acțiune privind competențele de bază

Ca răspuns la urgența crescândă legată de competențele de bază ale adulților, Europa se mobilizează printr-un set coordonat de inițiative politice. Printre acestea se numără Uniunea Competențelor, Planul de Acțiune privind Competențele de Bază și Căile de Perfecționare a Competențelor.

Uniunea Competențelor este o viziune strategică ambițioasă care vizează construirea unui ecosistem european al competențelor rezilient și incluziv. Principiul său călăuzitor este clar: fiecare individ din Europa ar trebui să fie capabil să dobândească competențe fundamentale solide și să aibă acces la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții care evoluează odată cu cerințele pieței muncii și ale societății. Aceasta pune un accent puternic pe sprijinirea persoanelor provenite din medii defavorizate - inclusiv a persoanelor cu dizabilități, a migranților și a persoanelor care abandonează școala timpuriu - recunoscând barierele structurale cu care se confruntă aceste grupuri.

O componentă majoră a Uniunii Competențelor este „dezvoltarea de competențe pentru locuri de muncă și vieți de calitate printr-o bază educațională solidă, cu o abordare incluzivă a învățării pe tot parcursul vieții”. Aceasta include promovarea unor căi de învățare flexibile și personalizate, cum ar fi Conturile Individuale de Învățare (pe scurt, ILA - Individual Learning Accounts), care sunt deosebit de benefice pentru adulții cu calificare scăzută care pot întâmpina dificultăți în a se adapta sistemelor tradiționale. O altă componentă este „perfecționarea și recalificarea regulată”, care implică promovarea unor soluții de învățare flexibile prin extinderea utilizării microcertificărilor.

În completarea acesteia se află Planul de acțiune privind competențele de bază, o inițiativă emblematică sub umbrela Uniunii competențelor. Acesta abordează în mod direct scăderea îngrijorătoare a competențelor de bază în întreaga UE, punând accent și pe tinerii adulți. Planul de acțiune abordează declinul competențelor prin acțiuni practice, pe termen scurt și mediu. Accentul său nu se pune doar pe extinderea accesului la învățare, ci și pe reproiectarea modelelor de livrare pentru a ajunge și a motiva mai bine persoanele „cel mai greu accesibile”, adică adulții care au avut experiențe educaționale negative, se confruntă cu excluziunea socială sau se confruntă cu circumstanțe de viață complexe.

Planul pledează pentru integrarea furnizării de competențe de bază cu servicii precum sprijin pentru ocuparea forței de muncă, locuințe, asistență medicală și sprijin pentru părinți. De asemenea, promovează utilizarea mediilor de învățare informale - centre comunitare, biblioteci și asociații locale - ca spații în care adulții se pot implica în educație în contexte familiare și de susținere. Planul recunoaște că învățarea adulților are cel mai bun succes atunci când este integrată în realitățile cotidiene ale oamenilor.

Un alt pilon al agendei UE privind competențele este inițiativa „Căi de creștere a competențelor”, care vizează adulții fără studii secundare superioare. Lansată anterior, dar încă centrală în arhitectura politicilor actuale, aceasta își propune să ajute aceste persoane să atingă un nivel mai ridicat de competență în alfabetizare, aritmetică și competențe digitale și să le permită să obțină o calificare în învățământul secundar superior. Aceasta prezintă un model în trei etape: evaluarea competențelor, ofertă de învățare personalizată și validarea competențelor. De asemenea, subliniază măsurile de informare și sprijin pentru a se asigura că adulții vulnerabili nu numai că sunt eligibili pentru învățare, dar se simt încrezători și bineveniți să o urmeze.

Aceste inițiative sunt consolidate în continuare de Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027), care își propune să stimuleze alfabetizarea și competențele digitale în toate sectoarele educației. Pentru adulți, în special pentru cei cu expunere digitală limitată, acest lucru este esențial nu doar pentru capacitatea de angajare, ci și pentru accesul la serviciile publice, informațiile medicale și viața civică. Luate împreună, aceste politici interconectate reflectă o schimbare în mentalitatea strategică a UE: de la intervenții fragmentate la strategii coerente, incluzive și holistice pentru competențele de bază ale adulților, recunoscând în același timp necesitatea unei reproiectări a sistemelor de învățare pentru a se alinia la viața și realitățile cursanților.

De la politică la practică: De ce dovezile trebuie să impulsioneze acțiunea

Transformarea ambiției politice în progrese tangibile necesită o aliniere între obiectivele europene și implementarea la nivel național. Aici devine primordial rolul dovezilor.

PIAAC oferă o hartă detaliată a nevoilor: unde să se direcționeze resursele, unde să se ajungă și ce tipuri de sprijin sunt cele mai eficiente. De asemenea, evidențiază costul inacțiunii: agravarea nepotrivirii competențelor, diminuarea productivității și excluziunea socială persistentă.

Pași cheie pentru a trece de la politică la practică:

• Dezvoltarea strategiilor naționale aliniate cu obiectivele UE, adaptate nevoilor locale.

• Sistemele integrate de învățare pentru adulți care să reunească educația, ocuparea forței de muncă, asistența socială și serviciile de sănătate pentru a sprijini dezvoltarea holistică.

• Investițiile în spații de învățare comunitare și de informare a elevilor care să ofere putere elevilor prin intermediul unor medii de încredere, cum ar fi bibliotecile, centrele de educație pentru adulți și centrele digitale.

• Sprijinirea educatorilor, recunoscând rolul lor cheie în motivarea și îndrumarea adulților cu competențe reduse.

Succesul depinde de construirea sistemelor de învățare în jurul oamenilor - nu doar al instituțiilor. Aceasta înseamnă co-proiectarea programelor împreună cu cursanții, respectarea experiențelor lor anterioare și recunoașterea faptului că motivația și încrederea sunt la fel de vitale ca pedagogia și conținutul.

Ca profesioniști în domeniul învățării adulților, trebuie să susținem abordări empatice, incluzive și ancorate în realitate. Datele PIAAC nu doar evidențiază problemele - ele ne ghidează către soluții mai inteligente și mai juste.

Concluzie

Competențele de bază sunt piatra de temelie a incluziunii, democrației, rezilienței economice și prosperității. Cele mai recente constatări ale PIAAC necesită o atenție urgentă din partea educatorilor, factorilor de decizie politică și a societății civile deopotrivă. Cu combinația potrivită de dovezi, alinierea politicilor și a practicilor incluzive, putem contribui la o societate în care toți adulții - indiferent de mediul lor de proveniență - pot accesa oportunități de învățare, își pot îmbunătăți viața și pot contribui în mod semnificativ la comunitățile lor.

Pentru a continua această conversație, Rețeaua Europeană de Competențe de Bază (EBSN) invită factorii de decizie politică, practicienii, cercetătorii și cursanții adulți la conferința sa anuală din 2025: De la dovezi la acțiune: Promovarea competențelor de bază ale adulților pentru combaterea inegalităților - 18-20 iunie 2025 - Bruxelles.