Vincent Tsoungui Belinga, Neil Butcher și Alexandria Valerio au publicat un blog în brookings.edu, preluat de World Bank Romania și publicat la adresa https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=1493336230864484&id=4610258… tema deficitului de competențe al României. 

Având în vedere ritmul rapid de transformare și perturbare a economiilor globale conduse de dezvoltarea tehnologică, România trebuie să investească în competențe, abilități și modele de instruire, potrivite pentru a ține pasul cu schimbarea rapidă a tehnologiei și a piețelor. Țările aflate la frontiera economică sunt orientate spre viitor, au economii solide, sunt deschise investițiilor și tehnologiei și au forțe de muncă competitive și bine adaptate. Într-un blog anterior, am explorat amploarea acestui deficit de competențe.

Pandemia COVID-19 a urgentat investițiile în competențele/ abilitățile potrivite. Carantina a trimis mii de lucrători în șomaj și a forțat școlile și universitățile să se închidă, sporind urgentarea strategiilor de îmbunătățire și perfecționare masivă, care să fie aliniate în mod corespunzător cu nevoile în evoluție ale pieței forței de muncă. Un sistem flexibil al forței de muncă care să includă tehnologia și să stimuleze participarea angajatorilor va fi mai important ca niciodată.

De ce sunt relevante competențele adecvate pentru ecomonie?
Aptitudinile și cunoștințele, componente cheie ale capitalului uman, sunt fundamentale pentru creșterea economică pe termen lung. Acestea le permit oamenilor să își realizeze potențialul, ca membri productivi ai societății, în timp ce a devenit din ce în ce mai important să fie acumulate pe tot parcursul vieții. Statisticile de creștere ale României în ultimele două decenii arată că contribuția capitalului uman la creșterea economică a fost marginală, în comparație cu cea a capitalului fizic și a scăzut. A scăzut de la o medie anuală de 4% între 1999 și 2008 la doar 1 % între 2009 și 2018.

În raportul recent CEM2.0 din România (https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/33236) s-a constatat că îmbunătățirile din cadrul firmelor individuale au contribuit puțin sau negativ la creșterea productivității agregate, ceea ce sugerează că există posibilitatea de a îmbunătăți capacitățile firmelor, inclusiv capacitățile manageriale și competențele angajaților. Deficitele de competențe și nepotrivirile de abilități însoțitoare, ambele sunt prezente în România, duc la pierderea potențială a productivității, în special atunci când angajatorii sunt obligați să plaseze lucrători mai puțin calificați în poziții ce necesită o calificare mai înaltă, lucru ce are un impact negativ asupra creșterii economice.

Abordarea deficitului de competențe

Pe măsură ce a patra revoluție industrială se desfășoară și efectele pandemiei COVID-19 sunt susceptibile să accelereze automatizarea și economia digitală, investițiile în competențe și forța de muncă potrivite sunt modele esențiale pentru a ține pasul cu schimbările rapide în tehnologie și piețe.

În timp ce strategiile cheie ale educației sunt în vigoare, implementarea lor a fost lentă. România trebuie să accelereze punerea în aplicare a acestor reforme (primară, secundară și tehnică și vocațională [TVET]), precum și să ofere o finanțare adecvată pentru a rezolva deficiențele instituționale ale sistemului de învățământ.
Pentru a spori participarea la învățarea pe tot parcursul vieții, este necesară o schimbare de paradigmă prin introducerea de noi modele și abordări. Deoarece formarea oferită la locul de muncă nu este suficientă pentru a reduce deficiențele de competențe, alte platforme precum parteneriatele public-private sau cadre de pregătire de precizie (descrise mai detaliat în raportul CEM2.0) ar putea ajuta la remedierea eșecurilor pieței. De asemenea, este necesar să se stabilească mecanisme structurate pentru a coordona eforturile între toți actorii cheie.
Un mediu politic îmbunătățit, o societate bazată pe meritocrație și recunoașterea completă a calificărilor românilor aflați în străinătate ar putea contribui la reducerea migrației creierelor și favorizarea revenirii românilor migranți calificați pentru a opri „sângerarea capitalului uman român”.

Pentru a putea citi blogul integral în limba engleză accesați: https://www.brookings.edu/blog/future-development/2020/07/23/addressing…