Acest capitol examinează critic conceptul de generații și dinamica învățării intergeneraționale. Acesta contestă definiția tradițională a unei generații ca fiind un interval de douăzeci până la treizeci de ani, argumentând că această viziune este învechită din cauza schimbărilor sociale rapide și a tendinței de amânare a parentalității. Capitolul propune o înțelegere mai amplă a unei generații ca fiind un colectiv de indivizi care împărtășesc experiențe de viață și evenimente sociale similare. De asemenea, explorează caracteristicile unice, judecățile de valoare, atitudinile, punctele forte și slăbiciunile fiecărei generații, avertizând împotriva generalizărilor excesive. Capitolul intră în detaliu în conceptul de învățare intergenerațională, subliniind natura sa continuă, multidimensionala și pe tot parcursul vieții, și apariția sa atât în contexte formale, cât și informale. Concluzionează prin evidențierea influenței semnificative pe care personajele generale pot avea asupra structurilor și dinamicii sociale.