[Traducere (engleză-română)]

Autor: Jean-Dominique Senard, Chairman of the Board of Directors, Groupe Renault

• O populație îmbătrânită și duratele mai lungi în câmpul muncii modifică piața muncii.
• Diferite generații care lucrează împreună pot ajuta la transferul de abilități și experiență.
• Noile generații contestă modelele de operare existente.

O nouă generație care intră pe piața muncii și agită vechile obiceiuri nu este nimic neobișnuit. Dar ritmul rapid al schimbărilor tehnologice, combinat cu numărul de generații care lucrează împreună în același timp (baby boomers, generația X, milenialii și generația Z) creează o nouă situație.

Creșterea speranței de viață are ca rezultat o îmbătrânire a populației și o viață de muncă mai lungă, în special cu o creștere a vârstei legale de pensionare în multe țări. Aceste două tendințe modelează piața muncii în moduri diferite. Cel mai semnificativ, nu mai este de conceput să vă opriți cu învățarea și dezvoltarea abilităților la 20 sau 25 de ani. Accelerarea masivă a progresului tehnologic și a digitalizării face imperativă învățarea și formarea pe tot parcursul vieții.

În primul rând, trebuie să acceptăm principiul îmbogățirii reciproce. Unii vor avea mai multe șanse să-și aducă experiența, alții noi competențe. În anumite meserii, tinerii intră acum pe piața muncii cu abilități puternice și foarte apreciate, în special în domeniul digital și al comunicațiilor, electronică și managementul datelor.

Aceasta nu este o revelație complet nouă și avem deja feedback care susține beneficiile. În urmă cu șaptesprezece ani, Louis Schweitzer, fostul CEO al Groupe Renault, a solicitat fiecărui membru al comitetului executiv să se instruiască în noile tehnologii cu ajutorul unui tânăr angajat. Această „îndrumare inversă” și-a demostrat valoarea.

Îmbogățirea poate veni și dintr-o schimbare în perspectivele muncii. Valorile promovate de noile generații se schimbă. Pentru tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani, din 14 propuneri de „valori care contează la locul de muncă”, „abilitățile de ascultare” se află în vârful clasamentului. În partea de jos a listei se afla „loialitatea” și, în pe ultima poziție, „autoritatea”.

Generația care vine la muncă se caracterizează printr-o dorință puternică de autonomie, o minte deschisă, un spirit de echipă puternic și o ierarhie minimă. Contestă modurile de operare existente, necesitând mai multă agilitate, flexibilitate și cooperare. Încep să traseze contururile unui nou model de leadership, bazat pe încredere, abilitare și transparență.

Acest lucru este un lucru bun, deoarece în această epocă a schimbărilor tehnologice și a digitalizării, un nou mod de gestionare este esențial pentru asigurarea transformării de succes și a afacerilor care dovedesc viitorul. O mai mare deschidere și agilitate sunt centrale pentru înțelegerea și satisfacerea nevoilor diferitelor tipuri de consumatori.

Nu este vorba despre păstrarea scorurilor sau confruntarea culturilor la locul de muncă. Efortul de adaptare nu trebuie să se bazeze doar pe umerii unei generații sau ai alteia. Este responsabilitatea întregii companii să transforme și să implice toate generațiile în acest efort.

Această transformare este așteptată de toți, nu numai de cei mai tineri. Studiile recente arată că o mare majoritate a persoanelor, indiferent de vârstă, consideră că locurile de muncă se vor transforma (90% dintre cei sub 35 de ani consideră acest lucru și 86% dintre cei peste 35 de ani).

În fața acestei provocări, tinerii par a fi mai încrezători și mai puțin pesimiști decât persoanele în vârstă. Ca răspuns la întrebarea, „Cum se schimbă motivația ta la muncă în timp?”, 23% din populația activă cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani a declarat că crește, în timp ce 23% au declarat că scade. Dintre cei cu vârsta de peste 50 de ani, 7% au răspuns „în creștere” și 34% „în scădere”. Restabilirea motivației și implicarea tuturor generațiilor în transformarea companiei este, prin urmare, o provocare majoră.

Pentru a ajunge acolo, este esențial să vă concentrați pe un obiectiv comun și să îl stabiliți ca un numitor comun. Nimeni, nici tânăr, nici bătrân nu poate fi mulțumit de o viață întreagă de muncă, dacă singurele sale obiective sunt productivitatea și profitul.

Într-adevăr, concentrarea pe o direcție comună poate reduce percepțiile despre „noi” față de „ei” și poate crea sau consolida unitatea. Apoi, responsabilitatea companiei este de a face pe toată lumea, atât cei mai mari, cât și cei mai tineri, să lucreze spre același scop semnificativ.

Pentru articolul original accesați

https://www.weforum.org/agenda/2020/01/why-different-workplace-generations-enrich-each-other/