Care este rolul bibliotecilor în educația adulților?

Care este rolul bibliotecilor în educația adulților?
Această întrebare a constituit baza discuției din cadrul subgrupului bibliotecă la cea de-a patra non-conferință organizată pe 15 mai în cooperare cu EPALE Estonia și ETKA Andras (Association of Estonian Adult Educators Andras).

Discuția a început cu entuziasm, iar participanții au vorbit pasionat despre experiența lor în domeniul consilierii. Bibliotecile au devenit treptat centre în care adulții își pot dezvolta abilitățile digitale, iar bibliotecarii și-au asumat în mod voluntar rolul de asistență publică pentru a ajuta oamenii în cadrul procedurilor administrative on-line. În ultimii ani, ei au jucat, de asemenea, un rol important de orientare în utilizarea de dispozitive inteligente, publicul solicitând ajutor în aceste instituții considerate de încredere. În plus, în mediul rural, bibliotecile sunt adesea ultimele instituții publice gratuite. Numărul de persoane care participă la formare în aceste zone a crescut cu un sfert între anii 2016 și 2017, o creștere care arată importanța crescândă a bibliotecilor publice în furnizarea de consultanță oamenilor. Cererea pentru astfel de programe de formare pentru adulți este importantă!
În timpul discuțiilor, vorbitorii au subliniat că statul ar trebui să contribuie mai mult la finanțarea dispozitivelor tehnice, acestea din urmă depinzând deocamdată de bugetul municipalității și de relația dintre oraș și bibliotecă. Katrin Niklus, reprezentantul bibliotecarilor din județul Rapla, consideră că aceste instituții ar trebui să se remarce mai mult și să-și facă cunoscute activitățile.
Mariya Tyutina, care a beneficiat de educație destinată adulților și a petrecut în timpul pregătirii ei cea mai mare parte a timpului în biblioteci, a subliniat importanța acestor spații ca medii de învățare. Ea a menționat, de asemenea, că aceste instituții ar trebui să joace un rol de formare, deși nu ar trebui să își asume acest rol fără sprijinul statului și al municipalității. Bibliotecile ar trebui să fie înaintea timpului lor, nu să fie în întârziere. În plus, Mariya susține că bibliotecile ar putea fi considerate instituții educaționale și non-culturale, deoarece ele susțin mediul de învățare.
Am discutat despre particularitățile educației adulților în biblioteci și am constatat că acestea sunt caracterizate mai ales prin gratuitate, durabilitate și caracter individual; acest tip de învățare este mai potrivit pentru persoanele în vârstă, deoarece se desfășoară în ritm propriu, concentrându-se pe subiectele care le interesează. Din păcate, bibliotecile oferă servicii de consultanță gratuite pe lângă funcțiile lor principale, doar câteva biblioteci având persoane angajate numai pentru sarcina de consiliere.
Dezbaterile au subliniat următoarele aspecte, considerate cele mai importante în materie de educație a adulților:
- abilități insuficiente în domeniul informaticii și al andragogiei în rândul bibliotecarilor;
- sprijin insuficient din partea statului;
- echipamente învechite care nu pot fi utilizate pentru consilieri de orientare;
- comunicarea insuficientă cu privire la activitățile bibliotecii; informațiile despre formare nu ajung la cei care au nevoie de ea;
- lipsa de timp și de personal competent pentru a oferi formare;
- bibliotecarii nu au motivația de a organiza consultații de orientare, deoarece salariile nu sunt în general atractive și profesioniștii își asumă adesea mai multe obligații suplimentare (în special în bibliotecile mici);
- cooperarea și difuzarea limitată a informației în cadrul comunității bibliotecilor și la scară mai largă.
Discuțiile au permis, de asemenea, abordarea unor soluții care ar putea contribui la dezvoltarea educației adulților în biblioteci:
- programul de învățare a tehnologiei informației ar trebui să includă, de asemenea, formare în domeniul educației adulților, astfel încât tinerii profesioniști să aibă cunoștințe suficiente referitoare la subiect;
- participarea voluntarilor ca cititori; aceștia trebuie să fie competenți și interesați de orientare;
- mai multe sesiuni de formare pentru bibliotecari pentru a-și consolida abilitățile digitale;
- rețeaua bibliotecii trebuie să influențeze Ministerul Culturii pentru a obține mai mult sprijin pentru modernizarea dispozitivelor sale tehnice;
- implicarea autorităților locale;
- cooperarea pentru a face aceste spații vizibile și un mediu comun pentru bibliotecile din întreaga Estonie pentru a promova experiența și a obține informații despre alte activități de bibliotecă.
În acest an, educația adulților în biblioteci a primit un sprijin eficient prin Smart Academy Project promovat SA Vaata Maailma (http://www.nutiakadeemia.ee/), un eveniment la care au participat mai multe biblioteci din întreaga Estonie. Grupul de discuții a fost de acord că a fost o campanie națională, la nivel de stat, o problemă globală care s-a reflectat în mass-media, făcând bibliotecile mult mai vizibile.
Kaie Holm, director al Bibliotecii Centrale din Tallinn, rezumă discuția la care a participat în calitate de expert: „Dezvoltarea acestui sector și dezbaterile în jurul blocajelor, cu siguranță nu se referă numai la comunitatea noastră de bibliotecari. Formatul de non-conferință al EPALE a făcut posibil schimbul cu specialiști din alte domenii. Ei au putut să își exprime punctele de vedere, să îmbogățească dezbaterile cu experiențele lor și, sperăm, să disemineze informațiile pe care le-au adunat în comunitățile lor. Ar trebui organizate mai multe oportunități de acest gen.”
În concluzie, Anna Aleksejeva a declarat că schimbările din biblioteci ca instituții de învățământ pentru adulți sunt de mare interes. De asemenea, acesta a subliniat că bibliotecarii ar trebui să difuzeze mai multe informații despre aceste activități deosebit de informative și că problemele întâlnite în activitatea lor zilnică ar trebui să fie prezentate unui public mai larg.
Membrii grupului de discuții au ajuns, în unanimitate, la concluzia că, în ciuda unor bariere, bibliotecile joacă un rol important în educația adulților, deoarece îi învață să comunice cu statul prin intermediul instrumentelor digitale și oferă persoanelor în vârstă formare individuală gratuită.
În timpul conferinței, am aflat că Krista Lepik, lector la Universitatea din Tartu, a decis să dezvolte un mediu comun dedicat instituțiilor de conservare. Pentru a face acest lucru, a creat grupul ARM Facebook pentru a difuza informații despre evenimentele de interes care au loc în arhive, biblioteci și muzee. Aceasta ar putea fi o oportunitate de a împărtăși experiențele noastre. Să fim mai activi, astfel încât munca noastră să devină vizibilă!
---
Merle Koik, merle@lib.werro.ee , este responsabilă pentru dezvoltarea bibliotecii centrale a județului Võru, educatoare și ambasadoare EPALE. Absolventă a Facultății de Economie a Universității din Tartu și specializată în economie comercială, și-a îmbunătățit cunoștințele, urmând numeroase cursuri de formare în diferite domenii.
Anname „ärimeestele“ innovatsiooniabi.
2015. aasta maikuus avaldas sotsiaalsete ettevõtete võrgustikku kuuluv MTÜ Ökokratt pressiteate pealkirjaga „NutiAkadeemia alustab õpetajate nuhvlitundidega“. Seda tehti koostöös Tele2’ga, mis andis nuhvlid, Tallinna Ülikool oli abiks õppekava ja metoodika väljatöötamisel ning rakenduse Taskutark arendajatega ja Elke Sensori meeskonnaga. NutiAkadeemia tegevusi kajastati järgneva 3 aasta jooksul erinevates meediumites sh uudistes, seminaridel, töötubades, perepäevadel, praktikumidel, messidel ja aasta raamatutes, märgiti ära isegi Tallinna Linnavalitsuse protokollis ning tänaseks on tervelt kolm aastat NutiAkadeemia täiendkoolituse läbinud inimestele tunnistusi välja antud.
Mida tähendab innovatiivne?
Õigekeelsussõnaraamatu kohaselt tähendab innovatsioon uuenduslikkust.
Toome siin mõned näited sellest, mida kohalikud suured ja tuntud tegijad esitavad Innovatsiooni pähe.
Näiteks SK ID Solutions AS (www.id.ee) on avaldanud 14. märts 2018 oma kodulehel uudise: „10. märtsil sai Tallinnas hoo sisse üle-eestiline koolitus- ja nõustamisprojekt NutiAkadeemia, mille raames õpetatakse inimesi turvaliselt kasutama nutiseadmeid, tutvustatakse Mobiil-ID ja Smart-ID võimalusi ning e-teenuseid, mis muudavad elu lihtsamaks ja mugavamaks. Ühtlasi on võimalik oma teadmised nutitestis proovile panna! Nutiakadeemia projekti viivad läbi Vaata Maailma SA, Swedbank Eesti, SEB, Telia, Elisa, ja SK ID Solutions.“
Tõepoolest, kas ei kõla see elementaarselt: Õpetame inimesi kasutama nutiseadmeid, selle juures tutvustame oma produktide (Mobiil-ID ja Smart-ID) võimalusi ning e-teenuseid, mis muudavad elu lihtsamaks mugavamaks ning paneme sellele nimeks NutiAkadeemiat?
Loomulikult ei saa me ju eeldada, et enne patendiametisse tormamist tipib tänapäevase innovatsioonifirma mutrike selle sõna kasvõi korra DuckDuckGo, Google’i, Bing’i vmt. Lemmiku otsimootori aknasse oma NutiSeadmes? Jaja, hajameelsed NutiAkadeemikud ju selle peale ei tule!
Ei vaevutud kordagi kontrollima, et NutiAkadeemia kaubamärk on kolme aastaga avalikult tuntuks saanud ning Sotsiaalsete Ettevõtete Võrgustiku liikme aktiivses kasutuses õpetajate, õpilaste sh puuetega inimeste nuhvliõppes.
Sarnaselt tutvustatakse seda projekti ka teiste asjaosaliste, sh. Vaata Maailma SA, Telia, SEB ja Swedbank lehekülgedel. Peale Elisa emaorganisatsiooniga „innovatsiooni“ teemal kontakteerumist võttis telefoni teel ühendust Elisa Eesti juht Sami Seppänen ja ütles peale üleolevat küsimust, et kas tegemist on miljoniäriga: „Ära raiska minu aega“. Innovatsioon seegi!
Neid uudiseid kõrvutades tekib küsimus, kus on innovatsioon ja mitu korda samanimelist jalgratast võib paari aasta jooksul leiutada?
Eelolevast tulenevalt kutsume rahvast üles firmadele Vaata Maailma SA, Swedbank Eesti, SEB, Telia, Elisa, ja SK ID Solutions AS innovatsiooniabi andma! Ja kui rahvas ei taha anda, siis äkki EAS annab?
Saada palun oma ettepanek innovatsiooniabi kohta innovatsioon@nutiakadeemia.net .