chevron-down chevron-left chevron-right chevron-up home circle comment double-caret-left double-caret-right like like2 twitter epale-arrow-up text-bubble cloud stop caret-down caret-up caret-left caret-right file-text

EPALE

Platforma electronică pentru educația adulților în Europa

 
 

Blog

Un triplu instrument de metode pentru a inova!

07/06/2018
de Sorin Angheluta
Limba: RO
Document available also in: FR PL

Inovația în formare se bazează, în parte, pe diversificarea și pe deschiderea situațiilor de învățare. Este vorba de a lua în considerare noile comportamente și așteptările legitime ale cursanților în contextul învățării. Din această perspectivă, se disting trei instrumente complementare de metode.

/ro/file/pen-idea-bulb-paperjpg-0pen-idea-bulb-paper.jpg

  1. Învățarea deschisă și/sau la distanță (ÎDLD) sau metoda reglementării.

Aplicarea în Franța a decretelor din august 2014 și martie 2017 referitoare la parcursurile ÎDLD oferă oportunitatea de a construi și de a anima parcursuri de formare în care cursanții pot să-și depășească formatorii! În acest caz extrem, și mai ales în toate situațiile intermediare, trasabilitatea necesară nu mai este aplicabilă, nici în ceea ce privește timp, nici în ceea ce privește locul, ci în activitățile de învățare. Durata este astfel stabilită la o perioadă forfetară. În cazul unui parcurs integrat parțial sau total la distanță, dovada realității progresului se bazează pe capacitatea noastră de a organiza și de a valorifica producțiile și interacțiunile asigurate de cursanți.

  1. Formarea multimodală sau metoda pedagogică.

Deoarece există transport multimodal, energii multimodale, astăzi vorbim de parcursuri ÎDLD, de formări multimodale. Dacă, într-un prim reflex, ne gândim la alternanța dintre situații și distanțe, pentru alte alternative, la fel de importante, structurăm parcursuri inovatoare: activități online, activități individuale și colective, sincrone și asincrone, etc. dar și, cel mai important, activități de formare și activități de auto-formare, activități într-un centru de formare și/sau activități de formare în situații de muncă. Toate aceste modalități constituie o matrice generică de parcursuri diversificate.

  1. Formare digitală sau metoda tehnologică

Cursantul nu mai acționează numai într-un loc destinat învățării, ci, din ce în ce mai mult, în spațiu-timp pentru a interacționa și a învăța mai bine. Acest spațiu-timp este purtat de Internet, unde cursanții găsesc oportunități facilitatoare pentru a se informa, pentru schimburi, pentru a colabora, pentru a se dezvolta, etc. Aceste oportunități digitale întăresc progresul cursanților în funcție de cadrul respectiv, de instrucțiunile date și de sfatul oferit de echipa care asigură predarea (profesori, formatori). Acest regulament este posibil, cu condiția ca cursanții, în cadrul parcursurilor lor de formare, într-o manieră formală și informală, au posibilitatea de a utiliza spațiile/instrumentele digitale sincrone (Mesagerii, Clase virtuale, etc. ...) / sau asincrone (platforme de învățare la distanță, instrumente web 2.0, rețele sociale digitale, jocuri, tutoriale, etc. ...), cu ajutorul propriilor dispozitive, tablete, laptopuri. Pentru aceasta, este necesar un anumit nivel de cunoaștere digitală pentru fiecare cursant.

Astfel, pentru a proiecta parcursuri de formare nu este suficientă doar transmiterea conținutului, ci sunt necesare cele mai fructuoase activități de învățare pentru a ajuta și a sprijini cursanții să-și potrivească sau să-și producă cunoștințele. O combinație de activități flexibile și gratuite apare ca o condiție pentru ca cursanții să fie capabili să proiecteze noile mecanisme construite, animate și evaluate cu acest instrument triplu de metode.

ÎDLD = Formare multimodală = Formare digitală

 

Jean Vanderspelden este consultant în formare și expert tematic EPALE. El este, de asemenea, creatorul blogului http://www.iapprendre.fr/.

Share on Facebook Share on Twitter Epale SoundCloud Share on LinkedIn
Refresh comments Enable auto refresh

Se afișează 1 - 2 din 2
  • imaginea utilizatorului Jean Vanderspelden

    Oui, Thierry, sans ingénierie pas de qualité possible ! Merci pour ce rappel et pour l'éclairage sur l'origine du concept (ci dessous)

    Réflechir pour innover, anticiper et ajuster fait partie du métier de formateur que nous devons appliquer collectivement aujourd'hui sur les "parcours" de formation, en lien avec la réforme de la formation professionnelle, et en particulier, sur les deux décrets fondamentaux sur la FOPAD

    "Origine du concept

    Le mot ingénierie se situe au confluent de trois origines (Ardouin, Clenet, 2011) :

    • L'origine française, "génie", prend ses racines dans le domaine militaire. Au XIIIème siècle, les machines de guerre, appelés "engins" nécessitaient des "engeigneurs" capables de les construire, les déplacer et les manipuler ou de construire des fortifications.
    • L'origine latine, ingenium, est issue des travaux des philosophes du XVII et XVIII ème siècle. Giambattista Vico (1668-1744) parle de "l’ingegno", ou ingenium, et le caractérise par la puissance de l’imagination, la fertilité de l’esprit et la capacité de « reliance ».  Léonard de Vinci (1452-1519) parle du "disegno" qui allie le dessin et le dessein. L'objectif – le dessein - est premier et prioritaire, il ne prend sa forme que par et grâce aux schémas, croquis et autres dessins, c'est à dire le design.
    • L'origine anglo-saxonne,  engineering, utilisée en France à partir du XVIIIème siècle  correspond à "la science de l'ingénieur". La révolution industrielle renforce le rôle des ingénieurs dans une société en développement où la dimension technique est omniprésente. Le terme "engineering" apparaît dans les pays anglo-saxons pour désigner l'ensemble des activités intellectuelles qui permettent de concevoir un ouvrage d'un façon fonctionnelle et rationnelle en assurant la coordination des différents services et disciplines intervenant dans le projet et concourant à sa réalisation."

     

  • imaginea utilizatorului Thierry Ardouin

    Merci à Jean pour cet article très éclairant. La mise en perpective des trois niveaux est absolument importante pour construire des formations à distance. Trois niveaux qu'il est indispensable d'articuler. La question d'ingénierie est au coeur de nos pratiques.

    Plus généralement, je me permets de poursuivre la réflexion en renvoyant à une note précédente sur l'ingénierie :

    /fr/node/13680

    A bientôt,