chevron-down chevron-left chevron-right chevron-up home circle comment double-caret-left double-caret-right like like2 twitter epale-arrow-up text-bubble cloud stop caret-down caret-up caret-left caret-right file-text

EPALE

Platforma electronică pentru educația adulților în Europa

 
 

Blog

Ascensiunea rețelelor sociale în orientarea școlară și profesională

25/10/2017
de Sorin Angheluta
Limba: RO
Document available also in: FI BG CS DA DE EN ES ET FR HR HU IT LT LV MT PL PT SK SL SV

/ro/file/shutterstock394706425jpgshutterstock_394706425.jpg

Mulți consideră rețelele sociale un simplu grupaj de instrumente online, care permit comunităților să facă schimb de informații, să comunice și să socializeze. Conform unei accepțiuni mai ample, rețelele sociale sunt definite drept procesul prin care persoanele și grupurile ajung să aibă o viziune și o interpretare comună grație conținuturilor, comunităților și tehnologiilor Web 2.0. Rețelele sociale oferă noi oportunități consilierilor de orientare școlară și profesională, însă presupun și dobândirea unor competențe noi.

 

De la transmiterea informației la orientarea colectivă

Cercetările efectuate pe marginea activității consilierilor de orientare școlară și profesională – inclusiv a celor din școli – surprind modul în care sunt folosite rețelele sociale în orientarea școlară și profesională.

Cel mai des întâlnit, dar și cel mai limitat scop în care sunt utilizate rețelele sociale în activitatea de orientare școlară și profesională este cel de transmitere a informațiilor. Rețelele sociale reprezintă o modalitate eficientă de transmitere și diseminare rapidă a informației, ceea ce le permite consilierilor de orientare școlară și profesională să ia legătura, instantaneu, cu un număr mare de persoane. Cu toate acestea, utilizarea rețelelor sociale cu titlu de sursă de informare în scopuri profesionale, inclusiv în învățământ, ridică unele semne de întrebare. Consilierii subliniază faptul că o prezență activă și securizată pe rețelele sociale presupune competențe cizelate și abilitatea de a căuta, selecta și evalua un conținut online complex. În sfera orientării școlare și profesionale, aceasta se traduce printr-un accent mai mare pe îndrumarea tinerilor, astfel încât aceștia să știe cum să folosească informația și cum să evalueze fiabilitatea și validitatea informațiilor profesionale și a surselor de informație din perspectiva competențelor de gestionare continuă a carierei profesionale.

Al doilea scop, mult mai cuprinzător, în care sunt folosite rețelele sociale este cel de comunicare individuală. Capacitatea de a distribui texte, materiale video și audio în timp real a creat multe ocazii de interacțiune și lucru în cooperare pe marginea nevoilor tinerilor. Din acest punct de vedere, rețelele sociale sunt considerate o alternativă funcțională, ușor de accesat la serviciile de orientare față în față, fapt ce oferă tinerilor o modalitate în plus de a a-și exprima gândurile și de a pune întrebări în mod anonim. Având în vedere că volumul cel mai mare de comunicare din rețelele sociale are loc în scris, se pune accentul pe abilitatea de a scrie online.

Cel de-al treilea scop, unul și mai cuprinzător, în care sunt folosite rețelele sociale este de a le transforma într-un spațiu de lucru interactiv. În acest caz, rețelele sociale nu mai sunt percepute ca un instrument alternativ, ci mai curând ca un spațiu de lucru care face parte din serviciile de orientare școlară și profesională. Având în vedere că informațiile și rezultatele se obțin în urma interacțiunii cu alții, abilitatea de a discuta problemele online este esențială.

Al patrulea, și cel mai cuprinzător scop în care sunt folosite rețelele sociale este cel de orientare școlară și profesională colectivă, în care schimbul de cunoștințe de specialitate și construcția interdependentă a noțiunilor legate de carieră are loc între membrii comunității. Abilitatea de a crea o imagine de sine autentică, de încredere, în comunitățile în care se discută probleme în comun presupune o prezență online atentă, monitorizată și gestionată corect.

 

Competența în utilizarea rețelelor sociale pentru orientare școlară și profesională

Abilitățile și competențele din acest domeniu sunt adesea considerate ca având o importanță secundară și, ca atare, sunt insuficient abordate în cadrul activităților de formare. Prin urmare, se face simțită nevoia urgentă de a actualiza activitățile de formare inițială și continuă și de a-i ajuta pe specialiștii în orientare școlară și profesională să înțeleagă rolul diverselor instrumente prezente în rețelele sociale și maniera inovatoare în care acestea pot fi încorporate în activitatea de orientare curentă. De asemenea, este importantă formarea acelor competențe digitale de care au nevoie tinerii pentru a accesa, utiliza și beneficia de aceste servicii.

Rețelele sociale contribuie la o reevaluare a interacțiunilor și relațiilor tradiționale dintre specialiștii în orientare școlară și profesională și tineri. Accentul migrează de la cunoștințele „de specialitate” la un amestec de cunoștințe de specialitate și cunoștințe construite social. Astfel, rețelele sociale pot juca un rol esențial în reformarea activității de orientare școlare și profesională, pentru a veni în întâmpinarea tinerilor care au nevoie de ajutor pentru a descoperi oferta școlară și alege parcursul optim. Din punctul de vedere al profesiei de consilier, dificultatea constă în alegerea modului optim de utilizare a acestor tehnologii.

 

Detalii

În Danemarca, eGuidance oferă tinerilor servicii de orientare școlar prin telefon, mail, seminarii online și chat. Consilierea este anonimă, fiind disponibilă 68 de ore pe săptămână. Pe pagina de Facebook a eGuidance, tinerii își pot împărtăși gândurile și experiențele legate de orientarea școlară.

În Finlanda, trunchiul de bază al programei școlare prevede obligativitatea utilizării TIC în orientarea școlară, iar fiecare elev care termină învățământul obligatoriu trebuie să fie familiarizat cu serviciul național online de orientare școlară și profesională. Scopul urmărit este ca elevii să poate folosi aceste servicii după absolvire, din perspectiva educației continue.

/ro/file/minijpgmini.jpg

 

 

Autor: Jaana Kettunen este cercetător în cadrul Institutului Finlandez pentru Cercetare în Educație al Universității din Jyväskylä, din Finlanda. Activitatea domniei sale se axează pe proiectarea și utilizarea pedagogică a TIC în mediile de predare-învățare. Actualmente, activitatea sa de cercetare este circumscrisă rolului rețelelor sociale în serviciile de orientare școlară și profesională.

 

Articolul a fost publicat pe Platforma europeană online dedicată învățământului preuniversitar.

Share on Facebook Share on Twitter Epale SoundCloud Share on LinkedIn
Refresh comments Enable auto refresh

Se afișează 1 - 3 din 3
  • imaginea utilizatorului Maximilian Welter

    Hallo Jaana,

    danke für deinen informativen Blogbeitrag. Es zeigt sich doch deutlich, wie die neuen (sozialen) Medien die Beratungspraxis verändern.

    2015 wurde in den öffentlich geförderten Bildungsberatungsstellen des Landes Niedersachsen auch ein Projekt zur Entwicklung und Erprobung von Bildungsberatung als Onlineberatung durchgeführt. Die Ergebnisse waren so positiv, dass Online-Beratungsangebote nun flächendeckend eingeführt werden.

    Hier geht es zur Publikation und zur Projektwebseite

  • imaginea utilizatorului Anna Sarnacka-Smith

    Zdarza mi się otrzymać pytania od doradców zawodowych: „czy szkolimy z wykorzystania social media?”. Zaskakuje mnie to, bo dotąd zakładałam, że ich znajomość powinna być oczywistością w tej branży. Social media chyba wciąż przerażają, ale i mam wrażenie, że niektórzy dotąd wierzyli, że bez sprawnego poruszania się w sm „jakoś” się uda. Nie uda się, bo rzeczywistość social jest naturalnym środowiskiem życia młodych i chcąc pracować z nimi, wspierać ich, musimy być tam, gdzie oni są, żeby lepiej rozumieć ich potrzeby.

  • imaginea utilizatorului Louise Cheng

    This was an interesting read and good to see another perspective in the use of social media tools in career guidance.