Începutul anului școlar sub semn ucrainean

1 septembrie anul acesta va fi special: pentru prima dată, aproape 4.000 de copii și tineri ucraineni se vor număra printre studenți. Iar în grupul de profesori, cot la cot cu colegii letoni – educatori ucraineni care își vor ajuta micii compatrioți să depășească confuzia, nesiguranța, vor traduce ceea ce nu înțeleg și, bineînțeles, vor preda materiile.

Cursuri de limba letonă pentru ucraineni

În mod evident, procesul este complex. După experiențele războiului, copiii s-au trezit într-un mediu străin, diferit din punct de vedere mental, unde programele instituțiilor de învățământ sunt diferite, iar limba letonă este de neînțeles.

Din cele 3,8 milioane de ucraineni care s-au înscris pentru protecție temporară în Uniunea Europeană, peste 36000, majoritatea mame cu copii, se află în prezent în grija Letoniei. Odată cu primul flux de refugiați din februarie, în instituțiile noastre de învățământ au apărut și primii studenți ucraineni. Dar la sfârșitul lunii mai, deja 4177 de copii refugiați ucraineni studiau în instituțiile de învățământ letone. În luna mai, odată cu modificările aduse Legii privind sprijinirea civililor ucraineni, sa stabilit că minorii civili ucraineni pot fi educați în Letonia fie în limba letonă, fie în programul de educație pentru minorități în limba ucraineană. Educația în limba națională sau în limba ucraineană va trebui să fie oferită tuturor minorilor civili ucraineni începând de la vârsta preșcolară.

Problema limbii este cea mai importantă, astfel încât noii veniți să se poată integra în mediul social din Letonia, să găsească de lucru și să studieze.

În prezent, cunoștințele de bază ale limbii letone sunt predate pe scară largă refugiaților ucraineni adulți din întreaga țară. În primul rând, va fi menționat aici programul ambițios al Fondului de Integrare a Societății „Cursuri de limbă letonă pentru civili ucraineni”, pentru care au fost alocatr 3 milioane de euro de la bugetul de stat și în cadrul căruia diverse organizații de educație non-formală au organizat cursuri de bază de limbă letonă (nivel A1) în toate regiunile țării. Cursurile de limbă letonă sunt, de asemenea, oferite și de Agenția de Stat pentru Ocuparea Forței de Muncă, municipalități și alte instituții.

Odată cu sosirea primilor refugiați ucraineni, Agenția de Limbă Letonă (LLA) a început să implementeze inițiativa pentru cursurile de limbă letonă. Dr. metodolog al LLA Ērika Pičukāne spune:

„Cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii, am deschis imediat trei grupuri de studiu pentru ucraineni. După aceea, Ministerul Educației și Științei (MES) a inițiat până la 1 septembrie organizarea a încă două grupuri special pentru educatorii ucraineni, deoarece aceștia au nevoie de pregătire specială. Mulți profesori din Ucraina au început să lucreze în școlile noastre ca asistenți didactici sau asistenți în munca cu copiii ucraineni. De exemplu, o femeie care este asistentă a unui educator, într-o grădiniță, învață în prezent în grupul de educatoare.

Pe de altă parte, pentru a ajuta profesorii letoni care lucrează cu ucrainenii – atât copii cât și adulți, am susținut cursuri practice speciale în atelierele de creație ale agenției.”

Fiecare grup de studiu LLA are în medie 14-15 persoane, astfel că se poate estima că, în total, aproximativ 100 de ucraineni, inclusiv în jur de 30 de profesori, vor fi dobândit cunoştinţe de bază ale limbii letone în cadrul cursurilor menţionate. Dar acest lucru nu face totul complet sigur. „Toți spun – vom pleca, vom pleca! Mai ales în martie – pleacă două săptămâni și apoi se întorc – se dovedește că nu este sigur sau nu mai există deloc adăpost”, spune Ē. Pičukāne. „Toți participanții la curs pe care i-am întâlnit lucrează. Unul lucrează în construcții, altul cu calculatoare sau în catering sau ca asistent de profesor sau fac muncă de voluntariat; nimeni nu vrea să fie șomer. Dar seara, după muncă, învață limba letonă în fața computerului. Sunt harnici și învață foarte repede.”

Cursurile au loc la distanță, deoarece participanții sunt împrăștiați în toată Letonia și, desigur, nu au posibilitatea de a ajunge la o anumită instituție de învățământ, după muncă. Dar Ē. Pičukāne consideră că rezultatele sunt bune. „Unii participanți studiază și în absență. Am un student care s-a conectat la cursuri dintr-un aeroport polonez. De exemplu, unul dintre elevii mei nu ni se poate alătura la începutul orelor din cauza muncii. Soția lui pornește computerul la cinci și jumătate, învață o jumătate de oră, scrie totul, apoi soțul ei vine de la serviciu la șase și intră în clasă. Avem o bonă care studiază cu noi, care le spune copiilor ei tot ce a auzit în timpul prelegerilor, iar ei o ajută în conversații.”

Scopul este de a învăța limba letonă la un nivel superior

Natālija Babenko s-a mutat pe 7 martie din Odesa în Letonia, împreună cu fiul ei și fiicele cele mai mici, care au nouă și șapte ani. „Soțul meu a lucrat aici înainte de război, așa că am venit să-l vedem. Deoarece sunt profesor la clasele mici, mi-am dat seama că astfel de copii mici ar putea avea nevoie de ajutorul unui specialist ucrainean într-o școală letonă. Și așa a fost. Am fost acceptată ca asistent într-o școală bilingvă din Riga, unde am lucrat până la sfârșitul anului școlar. Am ajutat atât profesorii, cât și părinții. Au fost aproximativ patruzeci de copii ucraineni – de vârste diferite, în clase diferite, deși numărul variază. Am încercat să aflăm câți copii ucraineni vor începe școala la 1 septembrie, dar a fost imposibil: toată lumea vrea să meargă acasă, dar nu toată lumea poate locui în Ucraina acum. Nu plecăm încă pentru că acolo este foarte nesigur. Din luna mai, am studiat limba letonă, toată vara, cu alți profesori din Ucraina.”

Chiar dacă fiicele ei își puteau continua studiile la școala din Ucraina, de la distanță, ea a ales ca studiile să le facă la fața locului la Școala Gimnazială 74 din Riga, pentru ca fetele să se distanțeze de sentimentele războiului, să aibă alte gânduri și conversații.

„Întrucât o parte din lecții au fost în rusă, copiilor le-a fost puțin mai ușor, dar noi traducem materiile care se predau în letonă în ucraineană seara acasă.”

În Ucraina, Natālija a participat la proiectul-pilot educațional care include patru clase de juniori „Noua școală ucraineană” și care a început în urmă cu patru ani.

„Este un program parțial adoptat din Finlanda și parțial din SUA, care introduce elementele joacă și joc în curriculum, mai multă comunicare reciprocă, oferind copiilor mai multe oportunități de a-și exprima ideile și promovând dezvoltarea cuprinzătoare. Ideea de bază nu este memorarea anumitor informații, ci dezvoltarea gândirii independente. În viitor, acest sistem va trece deja și la clasa a cincea și se va dezvolta treptat în continuare. Sistemul a fost schimbat radical, începând cu amenajarea sălilor de clasă și terminând cu conținutul de predare, mijloacele didactice și metodele. În clasele a I-a, există o zonă de relaxare cu jucării, o zonă liniștită (pe cât posibil), unde un copil poate sta dacă nu poate participa la lecție din anumite motive.”

Natālija recunoaște că, într-o atmosferă atât de relaxată, copiii învață mai liber, acest lucru aplicându-se în special la clasa întâi, nu simt frică sau rușine în cazul în care nu știu ceva sau greșesc, iar noua metodă nu împiedică învățarea materiei. Profesorii au libertatea de a alege diferite programe, manuale și ajutoare. Ei pot aplica cunoștințele profesionale dobândite în activitatea lor didactică, dar își pot asuma și riscuri și responsabilități lucrând în mod creativ și plecând de la curriculumul formal dezvoltat în sistemul de învățământ. Astfel, în diferite clase și în diferite școli, atât programa, cât și materialele didactice pot diferi pentru copiii de aceeași vârstă. Pentru a lucra în această Nouă Școală, educatorii trebuie să urmeze cursuri de formare obligatorii, precum și să participe la cursuri deschise și stagii în instituțiile de învățământ în care acest sistem a fost deja implementat.

În același timp, are loc și pregătirea pentru îmbunătățirea calificărilor profesionale ale tuturor celorlalți educatori. Totul este disponibil sub formă de seminarii și este gratuit sau se percepe o mică co-plată din partea participantului. Educatorii pot participa la diferite seminarii, dar pot alege și un subiect pentru a-și aprofunda cunoștințele pe parcursul anului. Din cauza pandemiei, educația privind dezvoltarea competențelor pentru adulți este implementată de la distanță. Cadrele didactice sunt supuse unei atestari o dată la cinci ani, în care se confirmă calificarea existentă (orele de participare la seminar sunt importante aici), apoi se primește un certificat de conformitate sau se fac demersurile necesare pentru completarea cunoștințelor profesionale.

Desigur, războiul a demontat acest sistem, iar realitatea lui Natālija în domeniul educației este în prezent în Letonia. În timpul conversației noastre, ea aștepta cu mari speranțe o invitație de la locul de muncă anterior pentru a-și continua îndatoririle. Precum și oportunitatea de a dobândi cunoștințe de limbă letonă la un nivel superior.

„Mai întâi este un curs de 120 de ore, după aceea ne pregătim pentru următorul nivel cu profesoara Sandra Kivleniece. Lecțiile sunt interesante, de înțeles și utile, deși la început limba letonă părea extrem de străină, precum chineza. Cu toate acestea, fiicele mele învață limba rapid și ușor; ele îmi corectează deja greșelile în limbajul colocvial.”

Pe de altă parte, Oksana Zhamlikhanova, mamă a două fiice, este profesoară de muzică pentru studenții seniori. Fiica ei cea mai mică învață în clasa a treia în Letonia, iar cea mai mare – în clasa a XI-a. Oksana are două calificări de studii superioare și două specialități. Primul – pianist concertmaster și profesor de muzică, al doilea – specialist contabilitate și audit. În ultimii 13 ani a lucrat într-o poziție responsabilă în a doua meserie, dar când a venit în Letonia, de la Kiev, s-a întors către prima specializare, pentru că este mai solicitată.

„După ce am ajuns în Letonia, am fost invitată să lucrez ca asistent didactic într-una dintre școlile bilingve din Riga – în special în legătură cu includerea copiilor ucraineni în mediul de învățare. După aceea am primit o ofertă pentru un astfel de post într-o școală, unde procesul de predare este doar în letonă. Voi spune că nu este imposibil: am urmat cursuri de limbă letonă și, deoarece nu sunt multe lecții, voi putea să mă pregătesc și să o fac folosind mijloace de studiu în letonă. Cred că voi putea să-mi folosesc cunoștințele în conducerea unor grupuri și ansambluri muzicale. De asemenea, voi lucra la o școală de muzică ca profesor de pian.”

Oksana are doar cuvinte pozitive de spus despre cursurile de limbă letonă ale LLA.

„Sandra știe să predea astfel încât limba letonă să nu pară complicată și elimină teama de a nu spune ceva corect sau de a face greșeli. Totuși, pentru a învăța limba mai repede, în plus, ghidată de materialele auxiliare, este important să studiezi două sau trei ore pe zi în mod independent. Apropo, aceste materiale de studiu ale LLA sunt de înaltă calitate, ușor accesibile și gratuite. Într-adevăr, s-a făcut tot posibilul pentru ca oamenii să poată învăța limba letonă.”

Dar nimic nu este simplu acum. Planurile de viitor ale fiicei celei mari au fost date peste cap: avea șansa ca anul acesta să absolve liceul cu diploma roșie și să-și continue studiile la universitate, dar acum este la o școală letonă, în condiții străine, doar în Clasa a XI-a (copiii din Ucraina încep școala de la șase ani), iar ceea ce urmează este imprevizibil. Fiica cea mică încă încearcă să se stabilească în noul ei loc de reședință, își caută prieteni și, în general, a petrecut jumătate de an recuperându-se în umbra războiului.

Oksana plănuiește să rămână în Letonia timp de doi ani, astfel încât viața ei să capete o anumită fundație și stabilitate, iar apoi va vedea cum iese totul. Cea mai apropiată speranță este ca în această toamnă să înceapă să studieze la cursurile de nivel A2 și, pe măsură ce își va continua studiile în limba letonă, speră că va obține calificările necesare pentru a-și putea îndeplini sarcinile ca profesor în mod independent. „În orice țară, este necesar să cunoaștem limba națională”, crede ea.

Și încă o observație: în opinia ei, letonii își respectă prea puțin limba și identitatea și pare ciudat că există unele școli în țară în care lecțiile se predau în limba rusă. „După ce am ajuns la Riga, nu am înțeles unde am ajuns – atât de puțin auzeam limba letonă peste tot... Abia când am asistat la concertul „Brainstorm”, am simțit cu adevărat că există într-adevăr o comunitate letonă în țară, și că există șiruri naționale, care se unifică reciproc.”