Factori cheie în elaborarea politicilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții
Există mai mulți factori cheie de luat în considerare pe parcursul procesului de elaborare a politicilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții.
Factorii contextuali sunt esențiali în formularea politicilor naționale referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții, deoarece aceste politici trebuie să se refere în mod explicit la prioritățile naționale de dezvoltare și să asigure coerența cu alte strategii guvernamentale și publice conexe. Prin urmare, analiza trebuie utilizată pentru a îmbunătăți proiectarea și implementarea intervențiilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții sensibile din punct de vedere contextual, identificând parametrii generali și orientările potențiale pentru politicile referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții. O analiză mai precisă la nivel provincial, local și comunitar va oferi, de asemenea, perspective asupra tipurilor de intervenții care ar putea avea ca rezultat oportunități de învățare viabile, relevante și accesibile pentru cursanții de toate vârstele și circumstanțe. Această analiză contextuală ar trebui să identifice problemele și tipul de beneficiari pe care politica referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții intenționează să îi sprijine și ar trebui să ia în considerare modul în care va fi implementată politica referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții. Ar trebui examinați următorii factori:
- Tendințele demografice, deoarece acestea oferă informații despre dimensiunea diferitelor grupuri sociale care pot avea nevoie de anumite tipuri de oportunități educaționale. Datele recensământului național, organizate pe vârstă, sex, gospodărie și locație, constituie principala sursă de informații, completată de alte surse referitoare la migrație.
- Caracteristicile sistemelor educaționale, deoarece politicile referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să țină seama pe deplin de situația educațională predominantă într-o țară. Orice politică sau dezvoltare educațională ar trebui să se bazeze pe o analiză sistematică și aprofundată a realităților și provocărilor, folosind datele disponibile din sistemele informaționale de management al educației. Cifrele analizate ar trebui să ofere o bază importantă pentru conceperea politicilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții care vizează să răspundă cerințelor actuale și viitoare de învățare ale adolescenților și tinerilor, precum și pentru competențe de bază în rândul populației adulte.
- Condițiile economice locale, în condițiile în care distribuția veniturilor este unul dintre principalii factori care explică lipsa accesului la oportunități de învățare pentru tineri și adulți. Această analiză va sprijini intervențiile referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții care vizează reducerea efectelor negative ale inegalităților economice. Datele din recensămintele și anchetele naționale economice și de muncă pot susține, de asemenea, această analiză.
- Șomajul și cauzele sale, deoarece politicile care vizează îmbunătățirea angajabilității prin adoptarea unei perspective referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să consolideze legăturile existente între toate agențiile guvernamentale și să sprijine educația și dezvoltarea economică. La conceperea politicilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții, analiștii ar trebui să ia în considerare profilul de ocupare al țării și să estimeze efectele potențiale ale intervențiilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții. În plus, ar trebui analizate condițiile tinerilor care nu urmează studii, nu sunt angajați sau nu urmează programe de formare profesională, împreună cu informații despre adoptarea profesiilor (inclusiv decalajele existente și potențiale în materie de competențe) și lacunele în ceea ce privește calificările educaționale în rândul celor angajați și șomeri.
- Egalitatea de gen este un alt factor care trebuie luat în considerare, deoarece politicile referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții ar trebui să se concentreze pe probleme legate de accesul diferențiat la educație, muncă, libertatea de luare a deciziilor și de circulație, discriminare, violență bazată pe gen și securitate personală. Înțelegerea acestor probleme va identifica dacă politicile referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții promovează egalitatea de șanse și în ce măsură oportunitățile socio-economice sunt deschise femeilor și bărbaților în mod egal.
- Minoritățile și grupurile indigene merită o atenție specială la conceperea și implementarea politicilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții, deoarece acestea sunt adesea într-o poziție dezavantajată. Sondajele la nivel adecvat (regional, local și comunitar) pot oferi claritate cu privire la nevoile de învățare ale minorităților și ale grupurilor indigene, care pot fi apoi luate în considerare în elaborarea politicilor. Minoritățile pot fi identificate prin etnie, statut socio-economic, stil de viață, religie și cultură sau locație, printre alți factori.
- Mediul fizic și social, deoarece trăirea într-un cadru rural, urban sau periurban are un impact asupra deciziei de a învăța sau de a continua învățarea și a modului în care este oferită învățarea, de la copilărie timpurie până la învățarea adulților. Factorii de decizie ar trebui să studieze datele statistice privind proporțiile populației care trăiesc în diferite condiții pentru a stabili nevoile specifice de învățare și ocupaționale în fiecare context.
- Interacțiunea tuturor acestor factori, în condițiile în care problemele evidențiate mai sus se interacționează și afectează distribuția oportunităților de învățare. O analiză și înțelegere cuprinzătoare a acestor interacțiuni le va permite factorilor de decizie să evalueze care factori pot avea cea mai mare influență asupra accesului, participării și absolvirii educației și să determine cum ar trebui orientată politica referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții.
Sursa: https://uil.unesco.org/making-lifelong-learning-reality-handbook
