chevron-down chevron-left chevron-right chevron-up home circle comment double-caret-left double-caret-right like like2 twitter epale-arrow-up text-bubble cloud stop caret-down caret-up caret-left caret-right file-text

EPALE

Platforma electronică pentru educația adulților în Europa

 
 

Blog

Dezvoltarea competențelor prin formare profesională continuă în întreprinderi

13/08/2019
by Sorin Angheluta
Limba: RO

În ciuda progreselor obținute, se constată că persistă lacunele de instruire între întreprinderile din UE în ceea ce privește furnizarea de formare profesională continuă sponsorizată de angajator. Aceste lacune diferă în funcție de țară și clasele de mărime ale întreprinderilor. Rezultatele indică, de asemenea, că întreprinderile din UE, atunci când sunt întrebate despre motivele pentru care nu oferă o formare (suplimentară), indică cel mai frecvent că nu văd o nevoie curentă pentru aceasta, în sensul considerării ca suficiente a abilităților disponibile, acestea corespunzând nevoilor lor sau a nivelului de pregătire oferit. Într-o măsură mai mică, dar totuși considerabilă, acestea includ prezența obstacolelor la formare. Pe baza datelor, cele mai importante obstacole continuă să fie timpul și / sau costurile, care joacă, un rol important în limitarea extinderii ulterioare a formării.

Acest lucru sugerează necesitatea ca țările UE să continue și să dezvolte în continuare acțiunile întreprinse în contextul politicii UE. Acest demers ar trebui să includă:

a) încurajarea activă a persoanelor pentru a participa și a furnizorilor de educație și formare profesională pentru a-și spori implicarea în educație și formare profesională continuă;

b) stabilirea unui cadru adecvat, cu amestecuri adecvate de stimulente, drepturi și obligații, menite să încurajeze companiile să investească în dezvoltarea resurselor umane și în educație și formare profesională continuă;

c) încurajarea unor aranjamente flexibile de formare (cum ar fi învățarea electronică, cursuri de seară, formare în timpul programului de lucru) și toate tipurile de învățare. Acestea ar trebui să includă, de asemenea, formarea în cadrul companiei și învățarea la locul de muncă, pentru a promova accesul la formare în diferite situații de viață și pentru a se adapta la diferite nevoi;

d) încurajarea furnizorilor de formare și a angajatorilor să colaboreze, în special pentru a încuraja crearea de „parteneriate de cunoștințe”, între întreprinderi, furnizori de formare profesională, centre de proiectare, sectorul cultural și instituții de învățământ superior. Ar trebui să existe un obiectiv de promovare a inovării și formării, ajutând întreprinderile, în special cele mici și mijlocii, să obțină o informație valoroasă asupra noilor dezvoltări și a nevoilor de competență și să dezvolte excelența și inovația profesională;

e) încurajarea cooperării ulterioare între politica educației și formării profesionale și alte domenii de politică relevante, cum ar fi ocuparea forței de muncă, afacerile economice, cercetarea și inovarea.

Politicile pot acționa în următoarele direcții:

a) creșterea gradului de conștientizare a întreprinderilor despre importanța actualizării sau extinderii abilităților și a competențelor (în special explicarea și demonstrarea modalităților în care formarea este benefică pentru angajatori și angajați);

b) înlăturarea obstacolelor și a barierelor aflate în calea formării (în special a celor legate de timp și costuri pentru formare) și sensibilizarea cu privire la instrumentele de politici disponibile, dedicate în acest scop.

Este esențial să fie schimbate percepțiile factorilor de decizie din cadrul întreprinderilor și să fie transformate întreprinderile în organizații mai active sau mai susținute pentru formare, ceea ce este la rândul său crucial pentru extinderea ofertei și adoptarea educației și formării adulților la niveluri superioare. În consolidarea acestor eforturi, ar trebui acordată o atenție deosebită dezvoltării în continuare a formării în întreprinderile mici și mijlocii.

Formarea trebuie promovată nu numai ca una dintre reacțiile adecvate posibile la nevoile de competențe pe termen scurt, ci și ca o alegere proactivă pentru dezvoltarea continuă a competențelor, ca investiție într-o perspectivă mai largă și pe termen lung pentru ocuparea indivizilor și competitivitatea companiilor.

 

Sursa: https://www.cedefop.europa.eu/ro/publications-and-resources/publications/5573

Share on Facebook Share on Twitter Epale SoundCloud Share on LinkedIn
Refresh comments Enable auto refresh

Se afișează 1 - 1 din 1
  • imaginea utilizatorului Carmen RADULESCU
     European Mobility and Training Increase the Opportunities for New-jobs - 2017-1-RO01-KA102-036584 - proiect Erasmus+ derulat de Colegiul Economic „Ion Ghica„ din Târgoviște pe parcursul a 2 ani, este relevant pentru impactul pe care cooperarea dintre școală și companii îl poate avea, atât pentru dezvoltarea unor competențe profesionale dar și pentru dezvoltarea unor competențe care sunt mai greu de evaluat prin teste standardizate. Și vorbesc aici despre schimbarea de atitudine, reglarea comportamentului pentru a face față provocărilor și schimbărilor sociale, economice și tehnologice, înțelegerea faptului că lucrurile sunt interconectate și implică efecte la nivel personal dar și la nivel de societate (implicit, dezvoltarea unui comportament responsabil, reducerea gradului de intoleranță și discriminare, preocuparea pentru mediu s.a.) Concret, un impact pe care acest proiect l-a avut și care a depășit așteptările noastre în materie de dezvoltare profesională a elevilor, a fost acela că elevii participanti în primul an de proiect, etichetați, în general, ca „dificili„ „dezinteresați de studiu„ s.a. au produs mari surprize transformându-se în persoane responsabile, interesate de studiu și cu o mare dorință de a reuși. Alienarea inițială, dictată de un context social dificil (familii lipsite de resurse materiale, familii monoparentale sau șomeri) a fost depașită prin faptul că elevii au avut șansa de a vedea „pe viu„ că poți reuși prin efort susținut și determinare. De altfel, rezultatele la examenul de bacalaureat (sesiunea iunie 2019) sunt relevante în acest sens (toți elevii participanți la proiect au absolvit cu brio, 30 dintre ei cu note între 7 - 9.20). Elevii pentru care limbile străine erau doar „alte materii„ pentru care nu vedeau o finalitate, au făcut chiar o pasiune pentru limba engleză și și-au reorientat opțiunile pentru studii în limba engleză atât în țară (Cluj - ASE) cât și în străinătate.