chevron-down chevron-left chevron-right chevron-up home circle comment double-caret-left double-caret-right like like2 twitter epale-arrow-up text-bubble cloud stop caret-down caret-up caret-left caret-right file-text

EPALE - Piattaforma elettronica per l'apprendimento degli adulti in Europa

Blog

Transformarea educației - Tendințe indentificate de Comisia Europeană

08/01/2020
di Botez Corina
Lingua: RO

Conform unei publicații a Comisiei Europene (CE) educația se schimbă, iar tendințele mondiale arată o personalizare și o continuitate a învățării, precum și importanța crucială a alfabetizării digitale, a învăța să înveți devine cea mai importantă aptitudine.

Documentul publicat de CE analizează 10 tendințe conform cărora educația se va transforma - “10 trends transforming education as we know it”, o analiză realizată de European Political Strategy Centre – EPSC.

Primele 5 tendințe mondiale în educație:

1. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine

Educaţia preşcolară dezvoltă abilităţile cognitive, psihologice şi sociale, cum ar fi: creşte predispoziţia către un stil de viaţă sănătos, micşorează rata criminalităţii şi reduce costurile sociale generale ale sărăciei şi inegalităţii. Favorizează câştigurile viitoare: educaţia “full time” de la creşă şi programele de grădiniţă de la naştere până la împlinirea vârstei de 5 ani au fost corelate cu creşteri viitoare ale câştigurilor cu până la 26% pentru copiii care provin din familii cu venituri mici. Toate acestea și multe altele se pot adeveri doar dacă educaţia oferită este una de calitate, conform analizei.

2. Absolvirea şcolii nu este sfârşitul învăţării – a învăţa să înveţi este cea mai importantă aptitudine dintre toate

Cei mai mulţi copii care intră acum la şcoală vor avea la maturitate, cel mai probabil, joburi care încă nu există. 

Într-o societate aflată în îmbătrânire, cu o forţă de muncă din ce în ce mai redusă, europenii vor fi nevoiţi să lucreze până la vârste mai înaintate. Asta înseamnă că cei care au peste 40 de ani vor avea nevoie de foarte multe oportunităţi pentru reînnoirea aptitudinilor/ competențelor şi calificărilor.

Mai puţin de 11% dintre europenii cu vârste între 25 şi 64 de ani participă la programe de învăţare de-a lungul vieţii. În România, procentul este foarte mic, doar 0,9%. În medie, în UE, doar 6% din lucrătorii cu vârste între 55 şi 64 de ani participă la cursuri de formare.

Cererea pentru competențe este într-o continuă evoluție. Investiția în învățarea pe parcursul vieții, inclusiv prin mai multe cursuri la locul de muncă, este cea mai bună promisiune pentru a maximiza angajabilitatea în viitor. Angajatorii sunt deja cei mai mari contributori la educația adulţilor, fiind responsabili pentru 50 la sută din toate cheltuielile în acest domeniu. Inovația la locul de muncă este cheia prin care noile aptitudini pot fi învățate şi dobândite. Instituțiile de învățământ trebuie de asemenea să predea avantajele învățării continue și să fie mult mai atractive mai deschise, mai incluzive, să găsească căi prin care să aducă oamenii aflați în diferite faze ale vieții lor profesionale înapoi spre educație.

3. Digitalizarea este noua alfabetizare

Aptitudinile digitale devin componente de bază ale alfabetizării, iar tinerii sunt avantajați de acest lucru. Astăzi, 93% dintre locurile de muncă din Europa au „atașate” computere de tip desktop și aproape că nu există job care să nu aibă printre cerințe cel puțin competențe digitale de bază.

Pentru prima dată în istorie, tinerii sunt mult mai buni în privința unei anumite aptitudini față de adulți. Iar acest lucru poate avea implicații profunde pentru piețele muncii, piețe care sunt în continuare bazate în mare parte pe vechime și experiență.

Așa cum a socoti și a ști alfabetul sunt aptitudini fundamentale pentru fiecare cetățean, indiferent de profesia sa, așa sunt și competențele digitale. Vor deveni necesare pentru a avea succes în societatea din prezent și pe piața muncii unde conectivitatea ubicuă este noul normal.

4. Oamenii nu sunt singurii care învață

Avansul tehnologiei face posibilă o revoluția a inteligenței artificiale în care mașinile pot învăța și pot asimila sarcini din ce în ce mai complexe.

Pe măsură ce oamenii vor fi tot mai des nevoiți să concureze cu roboții – și nu vor mai exista astfel de competiții pe sarcini de rutină și locuri de muncă slab calificate – sistemele de educație trebuie să se reinventeze și să se uite la aptitudinile și competențele care au marcat succesul speciei umane încă de la început: creativitatea, rezolvarea problemelor, negocierea, adaptabilitatea, gândirea critică, munca în echipă, empatia și emoțiile și comunicarea interculturală.

5. De la standardizare la customizare

De la educația în masă din era industrială, către o educație individualizată, personalizată și către căi de învățare digitale, aceasta este a cincea tendință identificată de specialiștii CE. Dezvoltarea economiei bazată pe cunoaștere a dus la creșterea ponderii ocupațiilor cu aptitudini foarte dezvoltate și la scăderea celei de joburi cu specializări de nivel mediu.

Economiile moderne sunt construite din ce în ce mai mult în jurul capitalului uman, în locul industriilor, așa că este nevoie mult mai mare de maximizarea potențialului fiecăruia. O singură măsură care să încapă pe toată lumea este o strategie care probabil nu va funcționa în acest nou mediu. Învățarea individualizată poate ajuta elevii, studenții și mai apoi muncitorii să-și dezvolte talentele înnăscute și capacitatea de a le pune în aplicare.

 

Pentru a putea citi articolul inițial accesați: 

https://www.edupedu.ro/tendintele-care-transforma-educatia-identificate-...

 

Share on Facebook Share on Twitter Epale SoundCloud Share on LinkedIn